Demitizare

Dacă se vând poveştile
pereţii rămân goi, opaci
privire de amnezic
oprită într-un punct
şi paşii care-şi nasc
din ei înşişi cărarea
sunt zidiţi în podea
imobilizaţi şi cinici.
Pădurea devine un colţ
de pivniţă în care
nu s-a măturat de mult
soarele-un bec stins
agăţat de tavan
atârnat de pânze de păianjen
zâna cea bună
o păpuşă cheală,
fără mâini, în pielea goală
uitată sub o canapea
cu arcurile rupte.