Lumină

Din întunericul ce mă-nconjoară
mă inundă o singură lumină
ca flăcările unui foc
crescând în noapte:
e lumina sufletului meu
sădit de Dumnezeu
în ochii cei fără de viaţă,
e lumina ce-mi curge prin vene
când simt că pot să iubesc,
să dau în dar şi să primesc,
când te simt lângă mine
şi ştiu că eşti tu,
când te uiţi în ochii mei
şi parcă-mi împrumuţi
pentru o clipă
lumina lor,
când simt că mi-este dor
să-ţi spun lucruri mărunte
şi poate fără sens,
ştiind că totuşi
tu m-ai înţeles.
Din întunericul ce mă-nconjoară
lumina mea
e vraja ce mă-nvăluie
când simt că exist
într-o lume în care
e atâta lumină.