Autoportret

Eu sunt un suflet ferecat c-o tainică tăcere,
O pasăre pribeagă-n zbor spre cerul fără nori,
O lacrimă purtată-n vânt, născută din durere,
Ce va da viaţă într-o zi unei frumoase flori.

Eu sunt un dor făr’ adăpost, călătorind sub soare,
O rază dintr’o mică stea ce străluceşte sus,
Eu sunt suspinul dintr-un vers şi roua dintr-o floare,
Şi-un fulg curat şi alb de nea, de-un vânt pribeag adus.