O carte încet s-a deschis
Ce-n lacrimi de jale s-a scris.
Nici timpul n-a şters peste şiruri de ani
Istoria lui Jean Valjean.
Povestea sărmanei Cosette
Prin file se deapănă-ncet,
Prin jale-al lor drum într-o zi s-a unit
O floare cu-n spin s-a-nsoţit.
Un suflet prin noapte purtat
De-un înger a fost luminat
Mai tare lucea înălţându-se-n zbor
O stea ocrotită de-un nor.
Prin dragoste clipa cea grea
Mai dulce şi ea va părea.
Deci chiar de-n mizerii adesea trăiţi
Iubiţi şi veţi fi fericiţi.
No comments:
Post a Comment