Eram atît de fericită
La pieptul tău când mă aflam
Şi fericirea ce-o simţeam
Părea de-a pururi nesfârşită.
Iubirea noastră pe pămînt
Ca-ntr-un vechi basm a început,
Pecetluind cu un sărut
Un sfânt şi tainic legământ.
C-un surâs cald tu m-ai vrăjit,
Mi-ai dăruit iubirea ta
Şi-atâta dor se ascundea
În ochii tăi, când m-ai privit.
O floare tu în păr mi-ai pus,
Un trandafir înmiresmat,
Şi-ai spus ceva ce niciodat’
Nimeni în viaţă nu mi-a spus.
Că pe-al tău suflet au căzut
An după an atâtea ploi,
Şi-atâtea gânduri şi nevoi
Prin inimă ţi-au străbătut.
Dar că un zâmbet cald de-al meu
Şi-o mîngâiere trecătoare
Ţi-aprind în suflet un nou soare
Ce va luci de-acum mereu.
No comments:
Post a Comment